Lichidele sunt un subiect popular al cercetării științifice și de laborator. Volumul lichidului joacă un rol esențial în precizia analizelor efectuate. Inițial, pentru transferul volumelor se foloseau pipetele, prin care cercetătorul trăgea cu gura o anumită cantitate de substanță. Deoarece în timp această metodă a fost considerată periculoasă pentru sănătate și viață, pipetarea cu gura a fost interzisă în unele țări. Aceasta a fost înlocuită cu instrumente mecanice sau electronice, cum ar fi pipetele, buretele și dilutorii, care au eliminat definitiv riscurile asociate cu absorbția de agenți nocivi de către cercetător.

Sunt pipete, în special pipete cu piston, care au devenit obiectul de interes al autorului publicației intitulate ‘Checking and Calibration of Fixed and Variable Volume Piston Pipettes Using a Gravimetric Method’ de Slawomir Janas, PhD.

Cum funcționează o pipetă cu piston și care sunt tipurile de pipete cu piston?

La începutul lucrării sale, autorul descrie mecanismul pipetei cu piston: presiunea (manuală sau automată) asupra pistonului împinge lichidul în afara orificiului pipetei pentru a fi distribuit. El enumeră apoi tipurile de pipete cu piston. Criteriile de clasificare a acestor instrumente sunt multiple. Cercetătorul face distincție, în primul rând, între pipete cu volum fix și pipete cu volum variabil. Pipetetele cu volum fix permit distribuirea doar a unei anumite doze de lichid, fără ajustarea cantității, în timp ce pipetetele cu volum variabil permit ajustarea volumului distribuit în intervalul prevăzut de producător. 

O altă diviziune a pipetetelor se bazează pe modul în care lichidul este aspirat în pipetă (pipete tip A și tip D). Este posibilă aspirarea unei doze de lichid astfel încât lichidul să fie separat de pistonul pipetei printr-o așa-numită pernă de aer, al cărei volum poate fi numit zona moartă de aer a pipetei (pipeta de tip A). În cazul pipetei de tipul al doilea, lichidul aspirat este în contact direct cu pistonul pipetei, ceea ce reduce problema impreciziei rezultate din existența pernei de aer (pipeta de tip D).

În plus, există pipete cu un singur canal și cu mai multe canale, precum și pipete cu acționare manuală și pipete semi-automate cu comandă electronică.

Care este metoda gravimetrică de verificare și calibrare a pipetetelor cu piston?

În acest proces, metoda gravimetrică este utilizată pentru a înregistra masa lichidului expulzat, ceea ce necesită conversia rezultatelor cântăririi în volum. În acest scop, trebuie aleasă una dintre cele două metode. Prima metodă se bazează pe o formulă generală de calcul al volumului lichidului, luând în considerare factori precum efectul de evaporare a lichidului în ciclu, densitatea aerului atmosferic, densitatea etalonului de masă, densitatea apei, coeficientul de dilatare termică al pipetei și temperatura testului.   

A doua metodă este mai simplă, deoarece toți acești factori sunt luați în considerare în așa-numitul factor de corecție Z. Conversia masei lichidului în volum presupune utilizarea valorii corespunzătoare a indicelui la care se efectuează testul (această valoare ia deja în considerare densitatea apei, presiunea atmosferică și temperatura).

Toate formulele și valorile menționate aici sunt incluse în publicația lui Slawomir Janas, PhD, intitulată ‘Checking and Calibration of Fixed and Variable Volume Piston Pipettes Using a Gravimetric Method.’

Subiectul abordat în publicație se referă la produse RADWAG precum:

• AP-12.1.5Y Dispozitiv automat pentru calibrarea pipetelor multicanal
• MYA 21.5Y.P Microbalanță
• XA 6/21.5Y.M.A.P Microbalanță
• XA 82/220.5Y.A Balanță analitică
• XA 82/220.5Y Balanță analitică
• Stație de lucruSDKP pentru calibrarea pipetetelor
• 0,5 μl ÷ 10 μl - RW8-101-20-9 Pipetă automată

Vă încurajăm să o citiți.

Dacă aveți întrebări legate de pipete cu piston, metoda gravimetrică și publicația în sine, nu ezitați – scrieți-ne!